joi, 7 februarie 2013


CRONICA UNUI EVENIMENT
ZIUA ROȘIEI MONTANA LA BUZĂU

6 februarie 2013. O zi frumoasă de iarnă. O locație de nota 10- Cafeneaua artiștilor. Câțiva oameni inimoși ne-am strâns să celebrăm Roșia noastră Montană la Buzău. Rumoare… apar, pe rând, invitații: Valeriu Mocanu-un împătimit iubitor al locurilor minunate din țara noastră, Nicoleta Râșnoveanu- o persoană implicată în multe proiecte naționale, Bogdan Tănase, prof. Ramona Muller și uite așa, unul câte unul, inimi deschise către iubirea de natură, de țară și, de ce nu, de strămoși.
Deschiderea programului a fost făcută de ing. Valeriu Mocanu, care a amintit locurile din țară și de peste hotare unde astăzi   se celebrează ziua Roșia Montană. Alburnus Maior este o localitate minieră din Munții Apuseni.  Localitatea are o existență milenară, fiind cunoscută încă dinaintea cuceririi Daciei, amintită de Herodot și este una din cele mai vechi localități cu tradiție în exploatarea metalelor prețioase din Europa.
A fost înființată de către romani în timpul domniei lui Traian ca oraș minier cu coloniști din Iliria.
Era cunoscută sub numele de Alburnus Maior. Prima mențiune a acestui nume este pe tăblițele cerate datate din 6 februarie 131. O parte din aceste tăblițe au fost descoperite în Galeria Cătălina-Monulești.
În ruinele fostei cetăți, arheologii au descoperit locuințe, morminte, galerii miniere, unelte pentru minerit, multe inscripții în limba latină pe 25 de tăblițe de ceară. Multe din descoperirile arheologice pot fi văzute în Muzeul Mineritului și în Expoziția Aurul Apusenilor din Roșia Montană. Din istoria mineritului se mai poate aminti că pe valea Roșiei erau șteampuri care funcționau asemănător morilor de apă, fiind folosite pentru măcinarea minereului. În perioada anului când pe valea Roșiei debitul apei era insuficient pentru șteampuri, se deschidea stăvilarul unui lac (tău) artificial.
D-na profesoara Ramona Muller vorbește despre obiectivele turistice și monumentele naturale din zonă, dar și despre proiectul minier și impactul asupra mediului pe care acest proiect îl are.
Proiectul constă în deschiderea celei mai mari exploatări aurifere la suprafață, prin cianurare, din Europa care va cuprinde, în Valea Roșia, patru cariere deschise și o uzină de prelucrare cu cianuri a aurului și argintului, iar în Valea Corna un iaz de decantare a substanțelor chimice cu o suprafață de 367 hectare.
 Centrul istoric al comunei este declarat zonă protejată. Aici, 35 de case monument istoric și trei biserici urmează să fie restaurate odată cu demararea proiectului minier. În 2010 a fost finalizată restaurarea primei case din Centrul Istoric, care în prezent adăpostește expoziția de istorie a mineritului „Aurul Apusenilor”. În momentul de față, cea mai mare parte a caselor monument istoric sunt într-o stare avansată de degradare, instabile și imposibil de folosit.
Zona propusă pentru dezvoltarea proiectului minier reprezintă aproximativ 25% din teritoriul comunei Roșia Montană și implică strămutarea sau relocarea familiilor situate în zona industrială a proiectului, inclusiv a bisericilor și cimitirelor. În urma consultărilor cu comunitatea, compania a propus locuitorilor satului Roșia Montană două soluții cu privire la amplasarea zonelor de strămutare, pentru extinderea zonei de exploatare pe o suprafață cât mai mare din actualul perimetru al comunei. O parte din locuitori și-au exprimat dorința fermă de a nu pleca din comună și ca atare nu vor să-și vândă companiei proprietățile, indiferent ce ofertă primesc.
Domnul Bogdan Tănase vorbește despre reacția publică pe care o are proiectul minier de la Alburnus Maior. Academia Română, Academia de Studii Economice București, Biserica Ortodoxă, și-au exprimat opoziția categorică față de proiectul minier. De altfel, din punct de vedere tehnologic nici nu putem vorbi de un „proiect minier” ci mai degrabă asistăm la un proiect industrial - apropiat industriei materialelor de construcții - întrucât operația de extragere a minereului aurifer nu se face prin metode clasice de către mineri ci direct, la suprafață, prin dislocarea (așa numita operație de „pușcare”) muntelui, urmată de transportul și concasarea minereului aurifer și separarea aurului - prin cianurare - în recipiente speciale.
A doua parte a programului a fost reprezentată de o proiecție despre viața și temerile localnicilor, dar și despre istoria milenară a acestei zone. Aflăm că Alburnus Maior este initiatoarea campaniei Salvati Rosia Montana, cea mai ampla initiativa a societatii civile din Romania, ce reuneste in cei 10 ani de activitate multimple actiuni, evenimente si luari de pozitie ale localnicilor, organizatiilor de mediu, bisericilor, organismelor internationale de protectia patrimoniului, institutiilor academice si stiintifice.

Dezvoltata in cea mai mare miscare pentru apararea drepturilor omului din tara (dreptul la mediu, la patrimoniu, la libera exprimare, la proprietate etc) campania Salvati Rosia Montana reprezinta opozitia fata de deschiderea celei mai mari mine de suprafata din Europa. Motivele opozitiei sunt multiple dintre acestea distingand argumente privind protectia mediului, patrimoniul cultural, perspectivele economice limitate si impactul social puternic prin relocarea si stramutarea populatiei locale.

Alburnus Maior – coordonatorul acestei campanii este o organizatie non-guvernamentala cu sediul in Rosia Montana, care reprezinta interesele a peste 300 familii de fermieri din Rosia Montana si a 100 de familii din comuna invecinata Bucium. Campania Salvati Rosia Montana este in principal o miscare sprijinita activ de aproximativ 40 de ONG-uri din Romania, Academia Romana, universitati, biserici si personalitati publice.
Ultima parte a programului a fost susținută elevi ai Liceului de arte Margareta Sterian, care au prezentat poezii și câteva melodii cu tematică patriotică.
Acțiunea s-a încheiat printr-o sesiune de fotografii.
Alburnus Maior s-a transformat o dată cu casele, credințele, veșmintele, limbile, muzica oamenilor care au trăit în jurul său. Astăzi nu mai vorbim deloc despre strămoși și despre cum au păstrat aceștia zona neîntinată. Vorbim doar despre aur și, ocazional, despre galeriile care au ajutat accesul la el. Aurul vorbește doar despre sine.

                                                                                    Inst. Gina Ursache
                                                                                      GNOSTICA